Pata-Cluj este un proiect pe fonduri norvegiene care ar fi trebuit să ajute comunitățile de romi din zona Pata Rât să iasă din sărăcie, să se reintegreze social, să beneficieze de condiții decente de trai, de educație,  de sănătate, de tot ce presupune o viață normală. Costurile totale, eligibile, ale proiectului, sunt de 3 147 496 de euro, însă rezultatele sunt, metaforic vorbind, de 2 lei. 

Pe hârtie, lucrurile sunt foarte generoase, raportările arată minunat, însă realitatea din teren pare neschimbată. Romii de la Pata Rât sunt la fel de săraci, barăcile în care stau sunt la fel de insalubre, nu au apă curentă, toalete, iar la finalizarea proiectului din bani norvegieni, nici nivelul lor cultural nu pare a se fi schimbat. De altfel, întrebați, la fața locului, romii din cele 4 comunități din preajma rampei de gunoi declară cu toții același lucru: că au primit, într-adevăr, lemne iarna, unii sobe, alții și materiale de construcții, că s-a auzit de suma de 20 000 de euro pentru fiecare dintre cele 4 comunități, unii spun că au auzit vag că s-ar fi făcut și proiecte culturale. Dar cam atât.

Cireașa de pe tortul acestui proiect reprezintă mutarea a 35 de familii în apartamente sociale, cu o chirie lunară modică:

„Proiectul Pata-Cluj îşi propune planificarea și implementarea unor intervenții coordonate necesare pentru incluziunea socială a comunităților marginalizate din Pata Rât, inclusiv pilotarea locuirii sociale participative. Pentru a evita formarea de noi zone de tip ghetou, proiectul planifică construirea/achiziționarea a 32 de apartamente sociale pe patru parcele diferite în patru zone diferite din municipiul Cluj și Zona Metropolitană. Zonele vor trebui să aibă acces la transportul public și toate utilitățile necesare. Aceste apartamente sociale sunt dedicate exclusiv locuitorilor din Pata Rât”, precizează echipa Pata-Cluj, pe site-ul proiectului.

Pentru construirea apartamentelor, după cum putem vedea în imaginea de mai sus, s-a ales lemnul. Avantajele caselor din lemn sunt că se construiesc rapid, sunt bine izolate termic, nu necesită o fundație complicată, pentru armare folosindu-se procentul minim de armătură și, comparativ cu casele de cărămidă, costurile de construcție sunt mult mai mici, o casă din lemn putând fi cu 20-50% mai ieftină decât o casă de cărămidă.

Dezavantajele însă nu sunt de neglijat: casele din lemn necesită mentenanță în timp (la un interval de 5-6 ani trebuie făcute o serie de verificări și reparațiile necesare), durata de viață a unei case din lemn este mult mai mică față de o casă din cărămidă (constructorii apreciază că durata de viaţă a unei case din panouri de lemn este cu 20-30% mai scurtă decât a uneia din cărămidă), casele din lemn sunt mai puțin rezistente la incendii (necesită un tratament special de ignifugare), pot fi atacată de carii și furnici (trebuie tratate împotriva insectelor, lăcuite periodic).

Construcția realizată în cadrul proiectului Pata-Cluj, din imaginea de mai sus, pare a fi construită din OSB (Oriented Strand Board), din panouri prefabricate din lemn (alcătuite într-o proporţie de aproximativ 90% din aşchii de lemn). Casele din OSB  sunt construite astfel: pereţii sunt prefabricaţi, având o structură din lemn; la interior sunt placaţi cu rigips, iar la exterior cu placi din OSB; peste OSB este placat polistiren de zece centimetri; între rigips şi OSB există o izolaţie cu vată sau cu celuloză; se asamblează bucată cu bucată şi casa este gata.

Așadar, pentru realizarea caselor din fonduri norvegiene a fost aleasă soluția mai ieftină inițial, dar mai costisitoare pe parcurs (datorită costurilor ridicate de întreținere), a fost aleasă soluția mai puțin durabilă în timp. Conform bugetului proiectului, realizarea a 23 de apartamente în Zona Metropolitană Cluj a costat 1 019 448 de euro. S-au mai adăugat costurile cu terenul și alte taxe, în valoare de 45 048 euro, cu echipamentele pentru apartamente – 19 250 euro, utilitățile pentru case, taxele privind utilitățile – 6 000 de euro, taxele anuale pentru terenuri și case – 3 331 euro. Au mai existat, în plus, și alte cheltuieli, pe care vi le redăm în limba engleză, pentru mai multă exactitate, așa cum sunt trecute în anexa din bugetul proiectului: ”registrer and other taxes regarding the procurment of the apartaments” – 22 903 euro, ”registrer and other taxes regarding the formalities for properties passage of the houses” – 9 342 euro. Asigurările pentru case și apartamente au mai costat încă 3 500 de euro.

Dacă adunăm toate aceste cheltuieli ajungem la un total de 1 128 822 euro. Costul total eligibil al proiectului a fost de 3 147 496 euro, din care, dacă scădem costurile pentru case, ajungem la suma de 2 018 674 de euro, alte cheltuieli în cadrul proiectului.

Două milioane de euro, așadar, din 3, cheltuite pentru rezultate în teren de doi lei, pentru că nu se văd schimbări majore în viața romilor de la Pata Rât, nu se vede, la modul concret, ce s-a făcut de acești bani. Ce s-a făcut, totuși, de cele două milioane de euro, vă vom prezenta pe larg într-un material dedicat acestor cheltuieli. Vom vedea pentru ce s-au economisit banii pentru construcția caselor, de ce a fost aleasă soluția lemnului, o soluție mai ieftină pe moment, dar mai costisitoare pe termen lung. Lista de cheltuieli, de 2 milioane de euro, are și gust de pizza, de produse de patiserie, de ciocolată și de alte dulcegării.