Connect with us

La zi

Centrul de Resurse Juridice lansează studiul de caz Comunitatea de romi de pe strada Munţii Tatra-Constanţa

Partida Romilor

Published

on

Centrul de Resurse Juridice lansează studiul de caz Comunitatea de romi de pe strada Munţii Tatra, Constanţa care prezintă situaţia dramatică a unei comunităţi de romi relocată aici în anul 2000 de autoritatea locală în urma unor evacuări forţate. Timp de 18 ani, terenul de la acea adresă a fost „plimbat” sub aspectul posesiei legale între Primăria Constanţa şi Arhiepiscopia Tomisului de mai multe ori. În toată această perioadă, familiile de romi au locuit pe acest teren, fără ca prezenţa lor să fie recunoscută în vreun fel în documentele oficiale. Acum, aici se doreşte construirea unei biserici. În data de 19 decembrie 2019, Consiliul Local Constanţa a aprobat Planul Urbanistic Zonal iniţiat de Arhiepiscopia Tomisului.

Timp de aproape două decenii, comunitatea de romi formată din aproximativ 17 familii (în 2019, la momentul documentării realizate de CRJ) s-a aflat într-o situaţie de vulnerabilitate majoră: condiţiile de locuire extrem de dificile – fără racordare la utilităţi publice (curent electric, apă, canalizare, gaze), în locuinţe neadecvate şi într-o incertitudine constantă privind o posibilă nouă evacuare şi demolarea locuinţelor de pe-o zi pe alta. Dar nu au existat demersuri de consultare reală a romilor în vederea menţinerii acestora în comunitatea din str. Munţii Tatra, acolo unde au dezvoltat relaţii sociale şi de comuniune, ci doar cu privire la relocarea acestora în complexul de locuinţe sociale „Henri Coandă” din Constanţa. Importanţa acestor relaţii a fost, de altfel, stabilită chiar de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Yordanova c. Bulgariei. Astfel, conform hotărârii menţionate, autorităţile locale sunt obligate să trateze în mod distinct comunităţile de romi care trăiesc de multă vreme într-o anumită localitate, având în vedere vulnerabilitatea acestora, chiar şi atunci când nu deţin titlu valabil pentru imobilele pe care le ocupă. Astfel, Curtea Europeană a condamnat Bulgaria în cauza menţionată în care a arătat că se încalcă principiul proporţionalităţii dacă o comunitate ce locuieşte de mult timp într-un loc este tratată în mod similar cu o persoană care a ocupat în mod abuziv un teren.

Sub aspectul condiţiilor de locuit, relocarea familiilor în complexul „Henri Coandă” (care s-a produs treptat în a doua parte a anului 2019) constituie un progres semnificativ, chiar dacă există unele semne de întrebare cu privire la respectarea prevederilor legii locuinţei nr. 114/1996 sub aspectul soluţiei de construcţii modulare sau a suprafeţelor minime prevăzute în Anexa 1 la legea sus-menţionată. Totodată, o îngrijorare aparte o constituie costurile legate de accesibilitate financiară, având în vedere cuantumul ridicat al utilităţilor, cauzat în mare măsură de soluţia aleasă de Primărie de a realiza încălzirea locuinţelor prin utilizarea energiei electrice.

Reiterăm o parte dintre recomandările CRJ incluse în studiul de caz:

Primăria municipiul Constanţa trebuie să acorde o atenţie sporită condiţiilor de construire a locuinţelor sociale pentru a se asigura că îndeplinesc integral cerinţele prevăzute în legislaţia naţională (în principal, Legea locuinţei nr. 114/1996), dar şi asigurarea eficienţei energetice a clădirilor şi a accesibilităţii financiare;

Primăria municipiului Constanţa trebuie să revizuiască hotărârile privitoare la criteriile de acordare a punctajului pentru obţinerea unei locuinţe sociale, în special sub aspectul eliminării prevederilor discriminatorii, cum ar fi criteriul studiilor;

Primăria municipiului Constanţa şi Instituţia Prefectului Judeţului Constanţa trebuie să asigure în continuare o implicare activă, în special în ce priveşte măsuri de asistenţă socială comprehensive şi integrate, condiţiile de locuire, accesul la servicii de sănătate, accesul la o educaţie de calitate, combaterea discriminării, acompanierea, formarea profesională şi accesul pe piaţa muncii (inclusiv prin colaborarea cu alte instituţii relevante).

*** Studiul de caz s-a realizat în cadrul proiectului „Închiderea cercului – vulnerabilitatea locuirii romilor şi interesele din domeniul locuirii”, sprijinit printr-un grant din partea Fundaţiei Open Society Institute în cooperare cu OSIFE, din cadrul Open Society Foundations. Acesta este unul dintr-o serie de cinci studii de caz privind situaţii diverse de vulnerabilitate a locuirii romilor din Cluj Napoca, Alba Iulia, Aiud, Constanţa şi Bucureşti, studii care includ mărturii ale oamenilor din comunităţi, cadrul legal şi o serie de recomandări. Situaţiile au fost documentate şi de jurnalişti, care au publicat independent articole despre fiecare comunitate în parte, respectiv Cine m-a pus să vin aici? Dar altundeva unde să mă duc? , Pata Rât – Turnesolul Clujului, Povestea unui eşec administrativ la Alba Iulia. Cazul „Turturica şi Cartierul de coşmar al Aiudului. Oameni forţaţi să trăiască în sărăcie.

Centrul de Resurse Juridice (CRJ) este o organizaţie non-guvernamentală, înfiinţată în anul 1998 de către Fundaţia pentru o Societate Deschisă, care acţionează pentru crearea şi funcţionarea unui cadru legal şi instituţional care să asigure respectarea drepturilor omului şi a egalităţii de şanse şi pentru accesul liber la un act de justiţie echitabil.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recente

Denumirea Asociației cetățenilor români aparținând minorității romilor este Partida Romilor “Pro-Europa” , asociație care s-a constituit la data de 19.03.1990 și a dobândit personalitate juridică la data de 03.04.1990 prin efectele sentinței civile nr. 1078, înregistrată în Registrul Persoanelor Juridice al Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr.1111/03.04.1990 Copyright © 2015 Shared By Fancy Text Generator