Compania de teatru Giuvlipen, prima companie de teatru independent feminist rom din România
Giuvlipen înseamnă feminism în limba romani și este prima
companie de teatru independent feminist rom din România. Arta lor teatrală este
provocatoare, experimentală și foarte performativă. Temele spectacolelor lor
sunt diverse, dar au ceva în comun: discută deschis subiecte pe care uneori
istoria, uneori mentalitatea și constrângerile sociale sau politice le-au pus
sub tăcere. În fiecare spectacol își propun să revendice arta, istoria și
identitatea culturală romă, prin povești spuse chiar de artiștii și artistele
rome.
Giuvlipen a fost înființată în 2014 de actrițele Mihaela
Drăgan și Zita Moldovan, împreună cu regizorul Mihai Lukács și încă de la
înființare și-a dorit să creeze un spaţiu de interes, de sprijin şi de
angajament pentru a putea da glas experienţelor rome contemporane,
problematicilor minorităţii rome, istoriei și culturii rome din România.
Propunând o viziune emancipatoare și afirmativă despre cultura și istoria romă,
spusă cu precădere din perspectiva experiențelor femeilor rome, spectacolele
Giuvlipen vorbesc despre teme ca rasismul, autoritatea, inegalitatea de gen,
discriminarea istorică a romilor, inaccesul la educație sau la sistemul de
sănătate publică.
Toate spectacolele au fost bine primite, deopotrivă de
publicul românesc, și cel occidental. Activitatea Giuvlipen se bucură de o
foarte bună vizibilitate în presă, compania Reuters considerându-le „avangarda
culturii rome”. Giuvlipen a reprezentat România în cadrul Gilder/Coigney
International Theatre Award, unde una dintre fondatoarele companiei, actrița și
dramaturga Mihaela Drăgan a ajuns între cele șase finaliste.
Dintre spectacolele lor amintim „Cine a omorât-o pe Szomna
Grancsa?” – un spectacol emoționant care discută din mai multe perspective
povestea tragică a Szomnei Grancsa, fata din satul Frumoasa, județul Harghita,
care a fost găsită spânzurată în șura casei părintești; „Corp urban” – care
ficționalizează poveștile a patru femei rome și investighează relația dintre
acestea și propriul corp, printr-o lentilă personală, dar și în context
social; „albastru/portocaliu” – o
reinterpretare locală a piesei „Blue/orange”, care aduce la suprafață
problematici intense ca destinul unui pacient internat la secția de psihiatrie,
metehnele sistemului medical din România, discriminarea etnică sau stigma
socială față de bolile mintale.
Cele mai noi producții Giuvlipen, „Cultul personalității” și
„Kali Traš/ Frica Neagră”, în regia lui Mihai Lukács, au avut premiera în anul
2018.
„Kali Traš/ Frica Neagră” este o producție bilingvă
română-romani, creată în colaborare cu Teatrul Evreiesc de Stat din București
și este o adaptare după romanul „Cu moartea-n ochi”, al scriitorului și
supraviețuitorului rom, Valerică Stănescu, care, din păcate, ne-a părăsit la
începutul acestui an. Giuvlipen reconstituie un episod emblematic din timpul
regimului Antonescu: Holocaustul romilor din România. În „Kali Traš/ Frica
Neagră” pornim pe urmele unei trupe rome de teatru ambulant din România anilor
1940 și aflăm treptat ce întorsătură iau viețile celor patru protagoniști:
Leanca, Șopârla, Franț și Diloda, când află că vor fi deportați în
Transnistria, unde nu știu ce îi așteaptă.
Următoarele reprezentații ale spectacolului la Teatrul
Evreiesc din București (Str. Iulia Barasch 15) vor avea loc pe 19 martie, 4
aprilie și 9 mai, toate cu începere la orele 19. Mai multe detalii despre
spectacole puteți găsi aici:
https://teatrul-evreiesc.com.ro/portfolio/kali-tras-frica-neagra/
„Cultul personalității” conectează teatrul rom la publicul
larg prin abordarea unei teme relevante nu doar pentru comunitatea romă, ci
pentru societatea românească în ansamblu. Proiectul care se va continua în
toamna acestui an cu un turneu în mai multe localități din țară, abordează
perioada anilor 1950 din perspectiva critică a cultului personalității la
nivelul conducerii unui stat. Personajele principale: Ana Pauker, Gheorghe
Gheorghiu Dej și Nicolae Ceaușescu. Pe fondul unei acute lipse de reprezentare
istorică a acestei perioade – a cărei amintire ne situează mai degrabă pe un
teren de speculație afectivă – prin intermediul jocului actoricesc exemplar al
actorilor Oana Rusu, Andrei Șerban și Raj-Alexandru Udrea, spectacolul
generează o discuție mai largă despre relații de putere, raportul dintre
bărbați și femei în structurile de partid ale Partidului Comunist din perioada
epurărilor și antisemitismului de la începutul anilor ’50.
În ultimii doi ani unul dintre principalele obiective ale
proiectelor Giuvlipen a fost discutarea necesităţii şi a rolului unui teatru
contemporan al minorităţii rome din România. Miza principală a proiectelor lor
a fost și este în continuare facilitarea accesului publicului larg la
spectacole care valorizează dramaturgia romă contemporană şi continuarea
dezbaterii naţionale privind relevanţa înfiinţării Teatrului Rom de Stat în
România.
Cel mai nou proiect al companiei este atelierul de scriere dramatică pentru tineri și tinere rome, „Politici în privat” coordonat de regizorul și dramaturgul Bogdan Georgescu, unde explorăm cum structurile sociale și politice ne influențează viața privată și cum ceea ce nu demult era considerat privat poate deveni un statament public plin de empowerment. Etnia și sexualitatea au generat mereu conflicte sociale, acum, însă, e timpul să genereze emancipare și solidaritate. În urma atelierului se va realiza următorul spectacol Giuvlipen, la care sunteți cu toții invitați de pe acum. Revenim cu vești în curând. Urmăriți Giuvlipen pe canalele de social media: https://www.facebook.com/giuvlipen/, https://www.instagram.com/giuvlipen/ sau www.giuvlipen.com.
Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți.Setări cookieACCEPT
Politica de confidențialitate și cookie-uri
Privire de ansamblu asupra confidențialității
Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența în timp ce navigați pe site. Dintre aceste cookie-uri, cookie-urile care sunt clasificate ca fiind necesare sunt stocate în browser-ul dumneavoastră, deoarece sunt la fel de esențiale pentru funcționarea funcționalităților de bază ale site-ului web. De asemenea, folosim cookie-uri de la terți care ne ajută să analizăm și să înțelegem cum utilizați acest site web. Aceste cookie-uri vor fi stocate în browser-ul dumneavoastră numai cu acordul dumneavoastră. De asemenea, aveți opțiunea de a renunța la aceste cookie-uri. Dar renunțarea la unele dintre aceste cookie-uri poate avea un efect asupra experienței dvs. de navigare.
Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include doar cookie-uri care asigură funcționalitățile de bază și caracteristicile de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.