Connect with us

Cultura

Compania de teatru Giuvlipen, prima companie de teatru independent feminist rom din România

Partida Romilor

Published

on

Giuvlipen înseamnă feminism în limba romani și este prima companie de teatru independent feminist rom din România. Arta lor teatrală este provocatoare, experimentală și foarte performativă. Temele spectacolelor lor sunt diverse, dar au ceva în comun: discută deschis subiecte pe care uneori istoria, uneori mentalitatea și constrângerile sociale sau politice le-au pus sub tăcere. În fiecare spectacol își propun să revendice arta, istoria și identitatea culturală romă, prin povești spuse chiar de artiștii și artistele rome.

Giuvlipen a fost înființată în 2014 de actrițele Mihaela Drăgan și Zita Moldovan, împreună cu regizorul Mihai Lukács și încă de la înființare și-a dorit să creeze un spaţiu de interes, de sprijin şi de angajament pentru a putea da glas experienţelor rome contemporane, problematicilor minorităţii rome, istoriei și culturii rome din România. Propunând o viziune emancipatoare și afirmativă despre cultura și istoria romă, spusă cu precădere din perspectiva experiențelor femeilor rome, spectacolele Giuvlipen vorbesc despre teme ca rasismul, autoritatea, inegalitatea de gen, discriminarea istorică a romilor, inaccesul la educație sau la sistemul de sănătate publică.

Toate spectacolele au fost bine primite, deopotrivă de publicul românesc, și cel occidental. Activitatea Giuvlipen se bucură de o foarte bună vizibilitate în presă, compania Reuters considerându-le „avangarda culturii rome”. Giuvlipen a reprezentat România în cadrul Gilder/Coigney International Theatre Award, unde una dintre fondatoarele companiei, actrița și dramaturga Mihaela Drăgan a ajuns între cele șase finaliste.

Dintre spectacolele lor amintim „Cine a omorât-o pe Szomna Grancsa?” – un spectacol emoționant care discută din mai multe perspective povestea tragică a Szomnei Grancsa, fata din satul Frumoasa, județul Harghita, care a fost găsită spânzurată în șura casei părintești; „Corp urban” – care ficționalizează poveștile a patru femei rome și investighează relația dintre acestea și propriul corp, printr-o lentilă personală, dar și în context social;  „albastru/portocaliu” – o reinterpretare locală a piesei „Blue/orange”, care aduce la suprafață problematici intense ca destinul unui pacient internat la secția de psihiatrie, metehnele sistemului medical din România, discriminarea etnică sau stigma socială față de bolile mintale.

Cele mai noi producții Giuvlipen, „Cultul personalității” și „Kali Traš/ Frica Neagră”, în regia lui Mihai Lukács, au avut premiera în anul 2018.

„Kali Traš/ Frica Neagră” este o producție bilingvă română-romani, creată în colaborare cu Teatrul Evreiesc de Stat din București și este o adaptare după romanul „Cu moartea-n ochi”, al scriitorului și supraviețuitorului rom, Valerică Stănescu, care, din păcate, ne-a părăsit la începutul acestui an. Giuvlipen reconstituie un episod emblematic din timpul regimului Antonescu: Holocaustul romilor din România. În „Kali Traš/ Frica Neagră” pornim pe urmele unei trupe rome de teatru ambulant din România anilor 1940 și aflăm treptat ce întorsătură iau viețile celor patru protagoniști: Leanca, Șopârla, Franț și Diloda, când află că vor fi deportați în Transnistria, unde nu știu ce îi așteaptă.

Următoarele reprezentații ale spectacolului la Teatrul Evreiesc din București (Str. Iulia Barasch 15) vor avea loc pe 19 martie, 4 aprilie și 9 mai, toate cu începere la orele 19. Mai multe detalii despre spectacole puteți găsi aici: https://teatrul-evreiesc.com.ro/portfolio/kali-tras-frica-neagra/

„Cultul personalității” conectează teatrul rom la publicul larg prin abordarea unei teme relevante nu doar pentru comunitatea romă, ci pentru societatea românească în ansamblu. Proiectul care se va continua în toamna acestui an cu un turneu în mai multe localități din țară, abordează perioada anilor 1950 din perspectiva critică a cultului personalității la nivelul conducerii unui stat. Personajele principale: Ana Pauker, Gheorghe Gheorghiu Dej și Nicolae Ceaușescu. Pe fondul unei acute lipse de reprezentare istorică a acestei perioade – a cărei amintire ne situează mai degrabă pe un teren de speculație afectivă – prin intermediul jocului actoricesc exemplar al actorilor Oana Rusu, Andrei Șerban și Raj-Alexandru Udrea, spectacolul generează o discuție mai largă despre relații de putere, raportul dintre bărbați și femei în structurile de partid ale Partidului Comunist din perioada epurărilor și antisemitismului de la începutul anilor ’50.

În ultimii doi ani unul dintre principalele obiective ale proiectelor Giuvlipen a fost discutarea necesităţii şi a rolului unui teatru contemporan al minorităţii rome din România. Miza principală a proiectelor lor a fost și este în continuare facilitarea accesului publicului larg la spectacole care valorizează dramaturgia romă contemporană şi continuarea dezbaterii naţionale privind relevanţa înfiinţării Teatrului Rom de Stat în România.

Cel mai nou proiect al companiei este atelierul de scriere dramatică pentru tineri și tinere rome, „Politici în privat” coordonat de regizorul și dramaturgul Bogdan Georgescu, unde explorăm cum structurile sociale și politice ne influențează viața privată și cum ceea ce nu demult era considerat privat poate deveni un statament public plin de empowerment. Etnia și sexualitatea au generat mereu conflicte sociale, acum, însă, e timpul să genereze emancipare și solidaritate. În urma atelierului se va realiza următorul spectacol Giuvlipen, la care sunteți cu toții invitați de pe acum. Revenim cu vești în curând. Urmăriți Giuvlipen pe canalele de social media: https://www.facebook.com/giuvlipen/, https://www.instagram.com/giuvlipen/ sau www.giuvlipen.com.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recente

Denumirea Asociației cetățenilor români aparținând minorității romilor este Partida Romilor “Pro-Europa” , asociație care s-a constituit la data de 19.03.1990 și a dobândit personalitate juridică la data de 03.04.1990 prin efectele sentinței civile nr. 1078, înregistrată în Registrul Persoanelor Juridice al Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr.1111/03.04.1990 Copyright © 2015