Connect with us

La zi

Eveniment dedicat aniversării a 100 de ani de la Prima Mare Întrunire a Romilor din 22 iunie 1919

Partida Romilor

Published

on

La Casa de Cultură din Dumbrăveni – Mureș, cu ocazia marcării, sâmbătă, 22 iunie 2019, a 100 de ani de la prima mare întrunire a romilor (ce a avut loc în 27 aprilie 1919, la Ibașfalău- Dumbrăveni, Mureș), după Marea Unire, Partida Romilor „Pro-Europa” împreună cu Agenţia Naţională pentru Romi a organizat un eveniment la care au participat personalităţi ale comunităţii rome.

Primele manifestări politice ale romilor din România au avut loc în anul 1919, în contextul unirii Transilvaniei cu România. Asemenea altor minorităţi, şi romii ardeleni au organizat adunări în care şi-au exprimat adeziunea la Unire, solicitând totodată acordarea unor drepturi. Spre deosebire de celelalte minorităţi, ale căror manifestări de acest fel au fost studiate de multă vreme, acţiunea romilor a rămas un episod puţin cunoscut. 

Iată în continuare textul memoriului publicat de liderii comunităţii rome din Transilvania la data de 22 iunie 1919:

MEMORIUL ADUNARII NAŢIONALE A ŢIGANILOR DIN  TRANSILVANIA

Subsemnaţii,reprezentanţi ai ţiganilor români transilvăneni, îndemnaţi de dragostea noastră faţă de neamul românesc şi faţă de noua noastră patrie,România Mare, declarăm sărbătoreşte şi pentru totdeauna şi totodată ne şi rugăm cu supunere ca să ni se împlinească şi nouă, celor oropsiţi pînă acuma, dorinţele noastre.

Art.I Atît noi cît şi urmaşii noştri,să fim consideraţi ca cei mai supuşi şi credincioşi fii şi cetăţeni ai României Mari, conform punctului I al hotărîrii aduse în Adunarea Naţională Românească ţinută la Alba Iulia (18 noiembrie / 1 decembrie 1918).

Art. II Ca fii şi cetăţeni ai marii naţiuni române, nevoind şi neputînd fi consideraţi ca popor străin în ţară străină, după cum am fost consideraţi de veacuri, ne rugăm:

1. Să fim primiţi în sînul marelui popor român, nu numai cei cu limbă, port şi datine româneşti, ci şi ceilalţi locuitori de origine ţigănească care şi-au pierdut acest caracter, aflători în toate ţinuturile Ardealului, Banatului şi părţile ungureşti alipite acum României Mari.

2. De asemeni, ne rugăm ca de aici înainte, în toate actele oficiale româneşti să nu se mai folosească pentru noi şi următorii noştri numirea (poreclă) ca batjocură „ţigan” ci aceasta, dacă nu se şterge cu totul chiar din uzul oficial, să se circumscrie cu o altă denumire care se va afla de corespunzătoare.

3. Conform hotărîrii punctului 3 al Adunării Naţionale Româneşti de la Alba Iulia: -să fim şi noi consideraţi întrutoate egali în drepturi şi în datorii cu ceilalţi români din România Mare, prin urmare să fim şi noi şi urmaşii noştri instruiţi, şi administraţi, şi judecaţi în limba şi după legile româneşti. – să fim primiţi la toate oficiile de stat şi bisericeşti–culturale şi nu ca pînă acum în Ungaria.

4. Conform legilor ce se vor aduce pentru împroprietărirea celor fără pămînt să fim şi noi şi urmaşii noştri împărtăşiţi din pămîntul care se va împărţi (arător, păşune, pădure), între cetăţenii Românie, vrednici pentru aceasta, spre a putea avea şi noi şi urmaşii noştri vatra noastră şi moşia care să ne lege pentru totdeauna de moşia românească pentru care şi înaintaşii noştri au muncit, pătimit şi sîngerat şipentru care urmaşii noştri ar aduce toate jertfele ce li se vor cere. Pînă la executarea acestei legi, ne rugăm ca să fim luaţi în seamă şi sub ocrotirea la arendarea moşiilor (păşunat şi arător) precum şi la întreprinderile muncitoreşti–industriale. Art.III Pînă la îndeplinirea acestor dorinţe îndreptăţite, legale, pentru liniştea şi asigurarea noastră, ne rugăm ca să fim şi noi, ţiganii (barem în Ardeal), reprezentaţi în Marele Sfat Naţional Românesc, prin trei reprezentanţi aleşi din această adunarea nostră şi anume: 

1. Domnul Ionel Câmpeanu (teolog şi profesor) care nu era ţigan, dar investit cu încrederea ţiganilor; 2. Gheorghe Humagiul, locuitor din Ucea de Sus, judeţul Făgăraş;

3. Gheorghe Creţean, din Braşov.

Dat din Adunarea Naţională a Ţiganilor,27 aprilie 1919, Ibaşfalău (Dumbrăveni), jud. Sibiu

Preşedinte, Gheorghe Humagiul

(22 de semnături ale delegaţilor la Adunare)

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recente

Denumirea Asociației cetățenilor români aparținând minorității romilor este Partida Romilor “Pro-Europa” , asociație care s-a constituit la data de 19.03.1990 și a dobândit personalitate juridică la data de 03.04.1990 prin efectele sentinței civile nr. 1078, înregistrată în Registrul Persoanelor Juridice al Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr.1111/03.04.1990 Copyright © 2015