Connect with us

La zi

Harghita: Peste 500 de elevi au abandonat cursurile în anul şcolar 2018-2019, cei mai mulţi în mediul rural

Partida Romilor

Published

on

Un număr de 504 elevi din Harghita au abandonat cursurile în anul şcolar trecut, cei mai mulţi fiind din mediul rural, arată o situaţie făcută publică de Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ).

Potrivit sursei citate, din cei 504 elevi aflaţi în situaţie de abandon şcolar, 325 au fost din mediul rural iar 179 sunt din mediul urban, numărul cel mai mare al elevilor care au renunţat la cursuri, respectiv 145, fiind în ciclul gimnazial.

Datele statistice mai arată că 34 dintre elevii aflaţi în abandon au putut fi reintegraţi, 25 din mediul rural şi restul din mediul urban.

Inspectorul şcolar Bartolf Hedvig a declarat presei că există o problemă cu elevii din rândul comunităţii rome, care, din cauza tradiţiei, sunt nevoiţi să abandoneze şcoala.

„Avem o problemă cu copiii romi, sunt aşa numitele promisiuni de căsătorie, care, bineînţeles, nu sunt oficiale, dar încep să se manifeste deja din ciclul gimnazial. În clasele a VII-a şi a VIII-a avem în familiile cu copii romi, cu fetiţe rome, dar nu numai cu ele, ci şi cu băieţi, care vin şi pleacă şi din cauza tradiţiei nu-şi mai continuă studiile şi este foarte, foarte păcat pentru aceşti copii, deoarece mulţi dintre ei au capacităţi intelectuale foarte bune şi ar putea să-şi continue studiile până la Bacalaureat. Dar, din anumite motive, să le numim tradiţionale sau specifice acestei comunităţi, aceşti copii, o parte dintre ei, se pierd pe drum”, a spus inspectorul Bartolf Hedwig.

De asemenea, mai sunt cazuri în care copiii unor ciobani abandonează şcoala atunci când simt că îşi pot câştiga singuri banii.

„Mai avem câţiva copii de ciobani care, cumva, simt că şcoala nu este de ei şi nu le place să se adapteze anumitor reguli, anumitor norme şi când ei simt că pot să câştige nişte bani, ori pe lângă părinţi, ori pe lângă altcineva, chiar şi de sine stătător, deja simt şcoala inutilă şi pleacă. Nu sunt în număr mare, dar totuşi există asemenea cazuri şi la noi în judeţ”, a mai spus inspectorul şcolar.

Printre copiii care au renunţat la cursuri se numără şi unii care, reîntorşi din străinătate, nu şi-au găsit locul în sistemul de învăţământ de la noi.

„Nu se integrează din nou, pentru că ei, cum au plecat – unii nici nu au fost parte a sistemului – se întorc, văd cum e aici, nu se integrează şi peste o anumită vreme pleacă din nou”, a mai afirmat Bartolf Hedvig.

Aceasta a punctat faptul că numărul nu este mai mare decât în alte judeţe, dar fenomenul există, chiar dacă statul oferă sprijin pentru elevii cu situaţie materială precară.

„Nu sunt multe cazuri, faţă de alte judeţe din ţară, nu stăm chiar aşa de rău, dar nu vrem să ne măsurăm la ceea ce e rău, noi am vrea să restrângem aceste cauze şi să micşorăm fenomenul. Fenomenul abandonului a existat dintotdeauna şi, din păcate, va persista, există peste tot în Europa şi în lume, numai că aici trebuie să fim atenţi şi să nu ne automulţumim, ci să încercăm să găsim noi şi noi măsuri, an de an, ca să diminuăm fenomenul”, a conchis inspectorul şcolar.

De altfel, într-un raport al ISJ Harghita care abordează acest subiect se precizează că în şcolile cu mulţi copii romi este nevoie de mediatori şcolari care să faciliteze comunicarea cu familiile şi să le explice rolul educaţiei copiilor.

De asemenea, printre propunerile de reducere a abandonului şcolar se numără şi asigurarea unei mese calde, la prânz, care ar îmbunătăţi frecvenţa la ore a copiilor din familiile nevoiaşe.

În plus, raportul ISJ precizează că „este necesar ca tradiţiile etniei rome să ţină cont de nevoile copiilor şi adolescenţilor de a învăţa şi de a frecventa şcoala, până aceştia devin majori, iar ‘căsătoriile’ să fie amânate pentru atunci când aceştia şi-au încheiat studiile”.

Totodată, se arată că este nevoie de educaţia părinţilor, pentru a înţelege că şcoala este obligatorie, că educaţia contribuie la realizarea profesională şi financiară şi că fiecare copil fără educaţie sau cu o educaţie incompletă este mai expus sărăciei, actelor de violenţă şi altor fenomene antisociale. 

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recente

Denumirea Asociației cetățenilor români aparținând minorității romilor este Partida Romilor “Pro-Europa” , asociație care s-a constituit la data de 19.03.1990 și a dobândit personalitate juridică la data de 03.04.1990 prin efectele sentinței civile nr. 1078, înregistrată în Registrul Persoanelor Juridice al Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr.1111/03.04.1990 Copyright © 2015 Shared By Fancy Text Generator