Connect with us

Eveniment

Strategie naţională şi plan de acţiune pentru Prevenirea şi Combaterea Antisemitismului, Xenofobiei, Radicalizării şi Discursului Instigator la Ură pentru perioada 2021 – 2023

Published

on

România are, începând din 13 mai 2021 o strategie naţională şi un plan de acţiune, cu măsuri concrete, finanţări şi termene pentru Prevenirea şi Combaterea Antisemitismului, Xenofobiei, Radicalizării şi Discursului Instigator la Ură pentru perioada 2021 – 2023.

„Guvernul României a adoptat astăzi(13 mai), în şedinţa Executivului, prin Hotărâre de Guvern, prima strategie naţională şi planul de acţiune aferent pentru Prevenirea şi Combaterea Antisemitismului, Xenofobiei, Radicalizării şi Discursului Instigator la Ură, pentru perioada 2021 – 2023.

Mesajul Guvernului este astfel de toleranţă zero faţă de ameninţările cu caracter antisemit, xenofob, faţă de radicalizări, discurs instigator la ură, diverse forme de intoleranţă, discriminare, violenţă politică sau simbolică.

Decizia de astăzi a Executivului este, totodată, un semnal de solidaritate faţă de partenerii europeni şi internaţionali, faţă de societate, de comunităţile şi grupurile vulnerabile. În acelaşi timp, adoptarea strategiei este oficializarea ranforsării tuturor instituţiilor relevante pentru prevenirea şi combaterea acestor fenomene.

Această strategie naţională are scop preventiv şi se va implementa pentru a evita atentatele şi evoluţiile negative din alte ţări, precum şi pentru a sancţiona faptele de antisemitism, xenofobie, sau care sunt asociate radicalizării şi discursului instigator la ură.

Grupul ţintă este format din elevi, studenţi, profesori, angajaţii instituţiilor publice, societate civilă.

Aproape 20 de instituţii publice, printre care cinci ministere cheie (MAE, MAI, MJ, Med, MC), Ministerul Public, INM, ONG-uri, zeci de înalţi funcţionari, diplomaţi, experţi au lucrat doi ani la elaborarea acestui document strategic. Un rol de coordonare l-a avut Ministerul Afacerilor Externe.

Realizarea şi adoptarea acestui document vine ca urmare a unor recomandări de la nivelul UE şi a altor organizaţii internaţionale la care România este parte, dar şi în urma evoluţiilor de pe plan global. Creşterea exponenţială în lume a actelor de violenţă asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură, incidente violente din Europa sunt motive suplimentare care recomandă un document strategic cu măsuri concrete.

Impactul Strategiei va fi evaluat anual prin monitorizare timp de trei ani de către un coordonator naţional, iar după trei ani va fi adoptată o nouă Strategie. Resursele financiare necesare implementării Strategiei provin de le bugetul de stat, fonduri UE, fonduri externe nerambursabile, donaţii.

În Uniunea Europeană, şapte state au adoptat (printre care Germania, Austria, Franţa), până în prezent, documente strategice pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului iar alte şapte state au inclus combaterea acestui fenomen într-o strategie mai largă privind libertatea de religie, lupta împotriva radicalizării şi a discursului instigator la ură.

În privinţa României, nu au fost comise până acum acte de violenţă de natură teroristă, dar există riscul de a se produce în viitor, având în vedere modul şi ritmul de propagare a discursului instigator la ură. Pe de altă parte, pe teritoriul României au avut loc acte de vandalism şi alte incidente îndreptate împotriva persoanelor aparţinând unor minorităţi etnice şi religioase. România se confruntă cu cazuri de auto-radicalizare, inclusiv a unor cetăţeni români, urmare a expunerii acestora, în principal în mediul online, la diverse mesaje extremiste, radicale sau teroriste.

De asemenea, această strategie şi planul de acţiune aferent vor aduce pentru prima dată, date statistice complete de la nivel local şi central, cu privire la modalităţile de manifestare a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. Se aşteaptă ca măsurile care vor fi implementate în următorii ani să contracareze teoriile conspiraţioniste şi ştirile false, inclusiv mesajele stigmatizante, care pun la încercare rezilienţa societăţii româneşti.

Obiectivele strategiei urmăresc asigurarea protecţiei grupurilor vulnerabile în faţa antisemitismului, antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, îmbunătăţirea mecanismelor de colectare a datelor despre aceste ameninţări sau infracţiuni şi crearea de mecanisme complementare noi care măsoară percepţia publică, evaluarea actualelor programe de formare profesională a instituţiilor cu atribuţii în combaterea şi prevenirea acestor fenomene, măsuri pozitive pentru promovarea toleranţei, educaţiei civice şi rezilienţei societăţii, respectiv continuarea demersurilor pe plan internaţional pentru combaterea acestor fenomene.

Ca urmare a acestei strategii, se va crea un grup de lucru pentru a evalua nivelul de ameninţare pe care îl reprezintă aceste fenomene pentru grupurile vulnerabile, dezvoltarea unei metodologii la nivelul Ministerului Afacerilor Interne unitare pentru identificarea şi raportarea infracţiunilor motivate de ură, manifestărilor antisemite, incidentele asociate xenofobiei, rasismului şi radicalizării, anchete sociologice privind percepţia acestor fenomene, evaluarea şi îmbunătăţirea actualelor programe de formare profesională a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie implicaţi în combaterea acestor fenomene, evaluarea manualelor şi disciplinelor actuale relevante din învăţământul gimnazial şi cel liceal şi a programelor de pregătire profesională pentru profesori care predau subiecte relevante, respectiv a celor din învăţământul universitar, înfiinţarea unor programe de masterat şi doctorat în domeniul studierii antisemitismului, xenofobiei, discursului instigator la ură şi a mijloacelor pentru a preveni şi combate aceste fenomene, elaborarea şi implementarea unor proiecte pilot pentru cultivarea empatiei şi toleranţei, evaluarea actualelor programe culturale relevante şi iniţierea de programe care implică arta, amenajarea şi inaugurarea muzeelor, realizarea unor sesiuni de informare şi continuarea cooperării cu alte state în cadrul unor organizaţii internaţionale.

Printre alte măsuri concrete ales strategiei: realizarea de sondaje şi cercetări sociologie anuale care să determine nivelul percepţiei asupra acestor fenomene în societate; evaluarea disciplinelor actuale din învăţământul gimnazial „Educaţia socială”, „Istorie”, „Istoria şi tradiţiile minorităţilor”, precum şi a celor din învăţământul liceal „O istorie a comunismului din România”, „Istoria Evreilor. Holocaustul” şi elaborarea unor propuneri pentru revizuirea acestora; evaluarea conţinuturilor academice ale actualelor programe de pregătire ale Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul”, în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură; vizează elaborarea sau multiplicarea de programe educaţionale locale şi naţionale, precum „Să ne cunoaştem eroii”, Holocaustul împotriva Romilor – Samudaripen”, „Sighetu-Marmaţiei – Auschwitz trail”, „Marşul vieţii în România”. Toate acestea au, în planul de acţiune aferent strategiei, termene şi bugete concrete pentru realizarea lor.

Totodată, strategia oficializează începerea demersurilor pentru înfiinţarea unui Muzeu al Istoriei şi Culturii Romilor. De asemenea, prin această strategie naţională se recomandă universităţilor din România să integreze în cartele lor „Codul de conduită în universităţile din România pentru prevenţia şi sancţionarea incidentelor antisemite”, dar şi realizarea şi promovarea unui „Cod de conduită pentru prevenţia şi sancţionarea xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură”.

Această strategie va genera un impact semnificativ în rândul elevilor din învăţământul preuniversitar, a studenţilor, profesorilor, asupra angajaţilor instituţiilor publice şi activiştilor din societatea civilă în general.

Instituţiile implicate în elaborarea şi implementarea strategiei sunt Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii, Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Prim-ministrului şi Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel”, beneficiind de sprijin şi consiliere din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului, Avocatului Poporului, Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Agenţiei Naţionale pentru Romi şi Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în calitate de invitaţi permanenţi, precum şi din partea Institutului Naţional al Magistraturii şi B’nai B’rith, în calitate de invitaţi.”

Deputat Alexandru MURARU
Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei
Consilier onorific al Primului-Ministru

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recente

Denumirea Asociației cetățenilor români aparținând minorității romilor este Partida Romilor “Pro-Europa” , asociație care s-a constituit la data de 19.03.1990 și a dobândit personalitate juridică la data de 03.04.1990 prin efectele sentinței civile nr. 1078, înregistrată în Registrul Persoanelor Juridice al Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr.1111/03.04.1990 Copyright © 2015