Connect with us

Eveniment

9 Octombrie – Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România

Partida Romilor

Published

on

Ziua Holocaustului este marcată, în România, la 9 octombrie, fiind instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, la propunerea Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de laureatul premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel.

Potrivit prezentei Hotărâri de Guvern, cu prilejul Zilei Holocaustului, „vor fi organizate acţiuni culturale, simpozioane, mese rotunde şi alte acţiuni cu tematică specifică”, autorităţile administraţiei publice urmând să acorde sprijin de specialitate pentru organizarea şi desfăşurarea acestor manifestări.

Comemorată anual, Ziua Naţională a Victimelor Holocaustului din România aduce în conştiinţa publică evenimentele din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, care au schimbat în mod tragic vieţile membrilor comunităţilor evreieşti şi rome din România acelei perioade.

Exprimarea publică a compasiunii şi respectului reprezintă o responsabilitate civică şi un simbol al consolidării valorilor democratice, iar organizarea activităţilor comemorative reiterează mesajul responsabilităţii şi a prevenirii consecinţelor tragice pe care le pot avea atitudinile antisemite, rasiale sau discriminatorii.

Potrivit site-ului oficial al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, www.inshr-ew.ro, la 9 octombrie 1941 a început deportarea a peste 26.000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi din alte localităţi din vecinătate către Transnistria, după ce, la 14 septembrie 1941 începuse deportarea evreilor din Basarabia şi Bucovina. Fără a putea stabili cu exactitate care este numărul evreilor români şi al evreilor din teritoriile aflate sub administraţie românească care au fost ucişi în timpul Holocaustului, Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului din România apreciază că, în timpul Holocaustului, în România şi în teritoriile aflate sub controlul său au fost ucişi sau au murit între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni, la care se adaugă şi aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum şi 5.000 de evrei români care se aflau atunci în alte ţări din Europa. De asemenea, printre cei supuşi regimului de exterminare din Transnistria au fost şi mii de familii de romi, deportaţi pe parcursul anilor 1942-1943. Din cei 25.000 de romi trimişi în Transnistria, aproximativ 11.000 au pierit, se arată în Raportul final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, din anul 2004, conform site-ului menţionat anterior.

La 8 octombrie 2009, a fost inaugurat, la Bucureşti, Memorialul Victimelor Holocaustului din România, un ansamblu sculptural realizat de artistul Peter Jacobi. Ansamblul cuprinde o incintă memorială centrală, în jurul căreia se află cinci sculpturi, Coloana Memorială, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David şi Epitaf, şi două instalaţii cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa şi Bucureşti. Iniţiativa realizării monumentului a aparţinut Ministerului Culturii şi Cultelor, ca urmare a recomandărilor Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România, în vederea recunoaşterii şi, totodată, a asumării crimelor comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial împotriva comunităţii evreieşti şi împotriva comunităţii rome.

Victimele Holocaustului sunt comemorate şi la nivel internaţional, la 27 ianuarie, în urma rezoluţiei 60/7, adoptate la 1 noiembrie 2005 de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Odată cu instituirea Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului, Rezoluţia ONU respinge orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, fie integral sau parţial, şi felicită statele care s-au angajat în mod activ în conservarea siturilor care au servit ca lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori în timpul Holocaustului, potrivit ONU.

În contextul împlinirii a 79 de ani de la începerea deportării evreilor din România în Transnistria, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” organizează vineri, 9 octombrie 2020 , începând cu ora 10:00, o ceremonie de comemorare la Memorialul Victimelor Holocaustului din Bucureşti.

În octombrie 1941 începea deportarea evreilor din România în Transnistria. Doar în octombrie 1941, peste 35.000 de evrei, majoritatea copii, bătrâni, femei, din Dorohoi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi alte localităţi din vecinătate au fost escortaţi în Transnistria. În perioada 1941- 1943, în lagărele şi ghetourile din Transnistria au murit între 115.000 şi 118.000 de evrei locali, 105.000 şi 120.000 de evrei din România şi 11.000 de romi.

Concepută de autorităţile antonesciene ca o variantă românească a Soluţiei Finale, deportarea în Transnistria a presupus exterminarea prin condiţii de viaţă precare: lipsa hranei, a măsurilor de igienă, izbucnirea de epidemii.

„Aveam 18 ani când am fost deportată. Auschwitz a fost soluţia totală, dar în cei trei ani în care am fost în Transnistria am murit bucată cu bucată”, interviu Miriam Korber Bercovici, supravieţuitoare a deportărilor în Transnistria.

Rememorarea evenimentelor din perioada celui de al Doilea Război Mondial şi comemorarea Zilei Naţionale a Victimelor Holocaustului din România reprezintă o expresie a compasiunii şi respectului, dar mai ales o responsabilitate civică firească prin care putem preveni reiterarea unor astfel de acţiuni cu caracter antisemit, rasial, discriminatoriu.

La ceremonia depunerii de coroane, organizată vineri, sunt aşteptaţi să participe reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Corpului Diplomatic, ai comunităţii evreieşti şi societăţii civile.

La 8 octombrie 2009 a fost inaugurat, la Bucureşti, Memorialul Victimelor Holocaustului din România, la iniţiativa Ministerului Culturii şi Cultelor, ca urmare a recomandărilor Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România, în vederea recunoaşterii şi, totodată, a asumării crimelor comise în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial împotriva comunităţii evreieşti şi împotriva comunităţii rome. Ansamblul sculptural este realizat de artistul Peter Jacobi şi cuprinde o incintă memorială centrală, în jurul căreia se află cinci sculpturi, Coloana Memorială, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David şi Epitaf, şi două instalaţii cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa şi Bucureşti.

Monumentul „Memorialul Victimelor Holocaustului din Romania”, unde a avut loc ceremonia de depunere de coroane în memoria victimelor rome ale Holocaustului, organizată cu prilejul Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor (2 august 2017).

Victimele Holocaustului sunt comemorate şi la nivel internaţional, la 27 ianuarie, în urma rezoluţiei 60/7, adoptate la 1 noiembrie 2005 de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Odată cu instituirea Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului, Rezoluţia ONU respinge orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, fie integral sau parţial, şi felicită statele care s-au angajat în mod activ în conservarea siturilor care au servit ca lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori în timpul Holocaustului, potrivit ONU.

Prin rezoluţia Parlamentului European din 15 aprilie 2015, ziua de 2 august a fost recunoscută ca „Zi Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva romilor”. La 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz II-Birkenau, mii de oameni de etnie romă (femei, bătrâni şi copii din aşa-numitul „lagăr al ţiganilor”) au fost exterminaţi în camerele de gazare, conform www.gov.ro.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recente

Denumirea Asociației cetățenilor români aparținând minorității romilor este Partida Romilor “Pro-Europa” , asociație care s-a constituit la data de 19.03.1990 și a dobândit personalitate juridică la data de 03.04.1990 prin efectele sentinței civile nr. 1078, înregistrată în Registrul Persoanelor Juridice al Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr.1111/03.04.1990 Copyright © 2015