Connect with us

Politic

Dacian Cioloș, la Ziua Dezrobirii Romilor

Premierul Dacian Cioloş a declarat, la dezbaterea dedicată Zilei Dezrobirii Romilor, că mai sunt multe de făcut pentru „dezrobirea mentală, sentimentală“, referindu-se la modul în care este percepută, uneori, această minoritate.

În discursul său, Dacian Cioloş a spus că în istoria României au existat şi câteva părţi mai puţin onorante, iar sclavia romilor este una dintre acestea. „Până în urmă cu 26 de ani acest proces de dezrobire, chiar dacă el a avut loc formal, din păcate acest proces nu a luat neapărat sfârşit la nivel social. Lucrurile au evoluat şi de o parte şi de alta în societatea românească. Societatea românească obişnuită cu o mare diversitate culturală, cu o mare diversitatea etnică, însă din păcate au rămas în mentalitatea noastră multe urme ale acelei perioade, urme de toleranţă mai dificil de integrat, urme de reflexe care s-au perpetuat social de la o generaţie la alta”, a spus Dacian Cioloş, la dezbaterea „160 de ani de la Dezrobirea Romilor în Principatele Române“, organizată la Muzeul Naţional de Artă al României. El a adăugat că după Revoluţie, romii au fost recunoscuţi ca o minoritate şi în consecinţă şi politicile publice au evoluat în acest sens. „Din păcate au rămas în mentalitatea noastră multe urme de toleranţă mai dificilă de integrat, urme de reflexe care s-au perpetuat social de la o generaţie la alta”, a mai spus premierul. Dacian Cioloş a amintit că are în echipa sa de la Palatul Victoria mai mulţi prieteni de etnie romă competenţi. „La nivelul guvernului, la nivelul echipei cu care lucrez am mai mulţi prieteni de etnie romă pe care nu i-am recrutat ca să dea bine la statisticile privind prezenţa romilor în guvern sau în administraţie. I-am luat pentru că oamenii, într-adevăr, sunt competenţi şi pentru că pot să-şi aducă o contribuţie la evoluţia ansamblului societăţii româneşti”, a declarat şeful Executivului. Mesajul premierul Dacian Cioloş a fost ca fiecare să lupte pentru „dezrobirea mentală, sentimentală” a acestei minorităţi, arătând că nimic nu poate înlocui efortul fiecăruia pentru a integra toleranţa în atitudinea individului şi de a recunoşte diversitatea ca atu.

Dacian Cioloş: Bună ziua, doamnelor şi domnilor! Sunt aici şi pentru a spune că istoria noastră are şi câteva părți mai puțin onorante pentru noi, dar poate că, mă rog, ele pot fi înțelese până la un anumit punct dacă le punem în contextul acelor vremuri. Oricum, sclavia romilor este una din acele perioade pe care trebuie să ne-o amintim mai ales pentru că ea a luat sfârșit la un moment dat. Mâine se împlinesc 160 de ani de la dezrobirea romilor. După aproape 500 de ani de robie, legea promulgată de domnitorul muntean Barbu Știrbei, la 20 februarie 1856, încheia un proces necesar pentru integrarea Principatelor Române în rândul statelor europene civilizate.

Până în urmă cu 26 de ani, acest proces de dezrobire, chiar dacă el a avut loc formal, din păcate, acest proces n-a luat neapărat sfârșit la nivel social. Lucrurile au evoluat şi de o parte şi de alta în societatea românească, societatea românească obișnuită cu o mare diversitate culturală, cu o mare diversitate etnică, însă din păcate au rămas în mentalitatea noastră multe urme ale acelei perioade, urme de toleranță mai dificil de integrat, urme de reflexe care s-au perpetuat social, de la o generație la alta. De circa 26 de ani încoace, romii au fost recunoscuți ca o minoritate şi, în consecință şi politicile publice au evoluat în acest sens. Şi poate şi procesul de pregătire a României pentru aderarea la UE ne-a împins, cel puțin din punct de vedere formal, să integrăm într-o altă manieră problema minorităților în general şi relația noastră, a cetățenilor români, vizavi de cetățenii români de etnie romă. Însă cred că toate aceste demersuri administrative, funcționărești, chiar şi financiare, cum spunea domnul secretar de stat de la Ministerul Fondurilor Europene spunea că statul şi guvernul fac eforturi în aceşti ani, eforturi imense pentru integrarea romilor, cred că toate aceste eforturi administrative nu sunt suficiente şi, oricum, ele nu pot să înlocuiască efortul pe care trebuie să-l facem fiecare dintre noi pentru a integra în primul rând toleranța în atitudinea noastră şi în a recunoaște diversitatea pe care o avem în societate ca un atu.

Vedem în jurul nostru ce se întâmplă astăzi atunci când suntem lipsiți de toleranță. Orice repliere pe sine, orice identificare de sine în opoziție cu celălalt nu ne ajută nici pe noi ca indivizi, nici pe noi ca societate să avem o viață mai bună, să trăim cu adevărat în pace. Şi din acest punct de vedere, cred că lucrul cel mai bun pe care îl putem face acum, la 160 de ani de la dezrobirea, să spun, administrativă a romilor, este să facem un efort de dezrobire fiecare dintre noi şi mental. Şi aici mă refer şi la dvs, cetățenii români de etnie romă. Această dezrobire mentală este esențială pentru a face din integrarea socială şi din acceptarea socială o realitate. Eu vreau să vă spun că la nivelul guvernului, la nivelul echipei mele cu care lucrez am mai mulţi prieteni de etnie romă pe care nu i-am recrutat ca să dea bine, eu ştiu, la statisticile privind prezența romilor în guvern sau în administraţie, i-am luat pentru că oamenii, într-adevăr, sunt competenți şi pentru că pot să-şi aducă o contribuție la evoluția ansamblului societății românești. Însă acest fel de integrare practică făcută în fiecare zi prin gesturile noastre, cred că acesta poate să ducă la o evoluție.

Dincolo de asta, sigur că e nevoie şi de politici publice, e nevoie şi de susținere legislativă, de susținere financiară, pentru că, trebuie să recunoaștem, problemele de sărăcie domină mai mult în rândul cetățenilor români de etnie romă decât în rest. Acolo avem o mortalitate infantilă mult mai mare decât media românească şi încă mult mai mare decât media la nivel european şi, din acest punct de vedere, împreună trebuie să facem în aşa fel încât toate aceste politici care sunt puse în aplicație de către autoritățile administrative să dea rezultate. Dar pot să vă spun şi din experiență, toate aceste politici administrative, fondurile pe care le mobilizăm nu vor da rezultate dacă nu există voinţă de ambele părţi şi a celor care aplică aceste politici şi cei care le receptează. Pe de altă parte, cum spuneam că e nevoie de un efort de dezrobire şi mentală şi de integrare socială din partea cetățenilor de etnie romă, e nevoie de un efort de integrare şi din partea noastră, a societății în general, de a accepta diferența până la punctul la care ea ajută societatea să evolueze şi sunt convins că din acest punct de vedere, lucrurile evoluează şi ele vor evolua în măsura în care vom şti să ne recunoaștem limitele în primul rând şi să le depășim.

Pe de altă parte, chestiunea romilor este una care trebuie abordată dincolo de o etnie sau de o minoritate într-o ţară sau alta, trebuie să avem curajul să abordăm şi ca o chestiune de cultură la nivel european şi să recunoaștem faptul că romii au o cultură specifică şi că atâta vreme cât ea reușește să se integreze sau să se alăture culturilor generale pe care le avem în Uniunea Europeană, nu avem decât de câștigat în a le recunoaște specificitatea şi a îi ajută să fie puse în valoare. Cred că şi aici ar fi un pas în plus din partea noastră, acum, dincolo de regulile administrative şi sociale, să ştim să punem în valoare ceea ce cultura romilor de-a lungul secolelor a adus şi aduce în continuare valoare adăugată culturilor europene. Şi astăzi, cu intonarea celor două imnuri, ale României şi romilor, am avut un exemplu clar de ceea ce valoarea acestei civilizații poate să aducă civilizaţiei umane în general.

Deci nu pot decât să vă sfătuiesc, dragi prieteni, să fiți mândri, să vă recunoașteți, să vă puneți în valoare şi să fiți mândri de cultura voastră şi să acceptați împreună cu noi, cu ceilalți, cu restul societății, efortul de a continua procesul de dezrobire mentală şi sufletească, pentru că doar în felul acesta o să ne regăsim pe deplin unii pe alții, orice decizie administrativă s-ar lua sau nu s-ar lua. Mulţumesc!

Continue Reading
Click to comment

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Tendință