Conecteaza-te cu noi

Social

Departamentul pentru Drepturile Omului din cadrul Partidei Romilor isi propune sa trateze aspecte ale formei de excluziune formala

Avatar

Publicat

pe

“Excluziunea sociala” este un concept lansat in cadrul documentelor Uniunii Europene si consacrat prin cel de-al treilea program antisaracie (perioda 1990-1994) lansat de Comisia Europeana. Pornind de la raportul ” Poverty 3″ al Uniunii Europene se arata ca excluziunea trebuie definita in termeni de incapacitate/esec (failure) a unuia sau mai multor sisteme din urmatoarele patru: * Sistemul democratic si legal care propane integrare civica; * piata muncii, care promoveaza integrare economica; * sistemul statului bunastarii care promoveaza ceea ce poate fi numit integrare sociala; * sistemul familiei si comunitatii care promoveaza integrare personala; Sentimentul de apartenenta la o societate depinde de insumarea celor patru sisteme, lipsa unuia dintre ele producand un dezechilibru ce duce la starea de deprivare, sau nesatisfacerea unor nevoi pe care individul/grupul deprivat le considera a fi necesare, dar pe care nu si le poate indeplini in urma absentei sau pierderii unor bunuri sau drepturi. Aici trebuie clarificata relatia dintre excluziunea ca proces cu conotatie clar dinamica si deprivarea, ca rezultat static al procesului de excluziune. Tipul de excluziune din sistemul democratic si legal are ca forme ale excluziunii urmatoarele trei forme: A) Excluderea de la statutul formal de cetateni – nu au acte de identitate; B) nu au acte de propietate pe casa/pamant; C) nu lucreaza legal; In urmatoarea perioada Departamentul pentru Drepturile Omului din cadrul Partidei Romilor Pro Europa isi propune sa trateze aceste aspecte ale formei de excluziune formala Probabil ca situatia romilor este exemplul cel mai sugestiv pentru intelegerea mecanismelor care au generat saracia extrema. Criza severa a societatii socialiste, in anii ’80 si apoi a tranzitiei, a avut efectele negative cele mai accentuate, in cazul populatiei de etnie roma. Incercarea regimului comunist de a integra populatia roma in formele moderne de viata, in sistemul scolar si economic, dincolo de abuzurile politice generale, a avut efecte si asupra oportunitatilor de integrare sociala. Fragila adaptare la modernitate, posibila ca urmare a integrarii lor pe piata muncii, s-a spulberat, odata cu excluderea masiva din sistemul economiei formale. Pierderea locurilor de munca nu a fost insotita doar de pierderea unor venituri constante, ci si de beneficiile sociale asociate, insecuritate economica si scaderea participarii scolare. Saracia si marginalizarea sociala au fost accentuate de mentalitatea sensibil diferita in segmentul de romi. Procesul de renuntare la meseriile traditionale a fost stopat, odata cu debutul tranzitiei, cand – din lipsa unor venituri constante – o parte a populatiei rome a revenit la indeletnicirile traditionale. Sansele de reusita a unor astfel de initiative au fost diminuate de schimbarea preferintelor generale de consum, spre produse de factura occidentala. Intr-un studiu aparut in 2003 (Catalin Zamfir, Marian Preda, 2003) se subliniaza orientarea rapida a romilor spre comertul cu astfel de produse, ca parte a eforturilor de a gasi solutii de supravietuire, intr-un context economic in schimbare. Asadar una dintre cele mai importante aspecte ar fi lipsa actelor de identitate-certificat de nastere, carte de identitate, respectiv a unui Cod Numeric Personal (CNP) Specificul excluziunii sociale la populatia de romi din Romania, consta tocmai in existenta unor surse de excluziune care la restul populatiei Romaniei si cu atat mai mult in strainatate nu exista (sau sunt intalnite extrem de rar) precum lipsa actelor de identitate care determina un lant de alte forme de excluziune. Occidentalii numesc absenta subiectilor de pe piata muncii “factor cauzator sau predispozitional” al excluziunii sociale pentru ca el determina reactii de excludere in lant. La populatia de romi din Romania exista nu unul ci mai multi factori cauzatori ai excluziunii sociale. Daca analizam natura lor constatam ca, exceptand prezenta pe piata muncii care poate fi determinata de conditiile din comunitatea locala si din tara, factorii cauzatori au o determinare preponderent individuala si intr-o oarecare masura culturala (sau chiar comunitara in sensul comunitatii culturale), fiind vorba de autoexcluziune intr-o buna masura. Faptul ca 3,1% dintre romi nu au nici un act de identitate exclude aproximativ 47.000 de persoane (din care jumatate copii) de la toate drepturile de cetateni ai statului roman: de la educatie si servicii sanitare gratuite, de la alocatie pentru copii, ajutoare de urgenta, alte drepturi de asistenta sociala si de asigurari sociale. Ei nu vor putea sa fie alfabetizati, sa lucreze legal sau sa fie asigurati; Ei nu voteaza, nu pot sa devina membrii ai unor organizatii sau sa fie alesi in functii de conducere. Nu vor putea nici macar sa se casatoreasca legal sau sa le faca acte de identitate viitorilor copii. Desigur dezinteresul pentru demersuri formale, ignoranta, lipsa de educatie pot fi cauze importante ale acestei situatii dar nu trebuie sa ignoram cauzele de natura structurala precum dificultatile legale si materiale cu care s-ar confrunta persoanele fara acte daca ar dori sa-si rezolve aceasta problema. Un studiu oferit de catre Sorin Cace si Cristian Vladescu (2004) ofera urmatoarele estimari referitoare la excluziunea formala: – 97.6% din totalul persoanelor rome au un certificate de nastere; – 89.1% din persoanele rome de 14 ani si peste au acte de identitate Cele doua cercetari indica faptul ca aproximativ 3% din populatia roma nu au certificat de nastere, iar aproximativ 6 – 10% dintre cei peste 14 ani nu au acte de identitate. Persoanele care nu au certificat de nastere sau carte de identitate nu beneficiaza de drepturi ca: 1. Educatie → nu merge la scoala → nu se poate angaja cu carte de munca → va avea un salariu mic → nu va avea asigurare de somaj sau de pensie → nivel de trai scazut. 2. Asistenta medicala → nu beneficiaza de servicii medicale in cazul aparitiei unei boli, cu exceptia asistentei medicale de urgenta. 3. Accesul la meserii incluse in oferta de pe piata muncii → practicarea meseriilor traditionale → angajare fara carte de munca → venituri reduse si nesigure. 4. Dreptul la alocatie pentru copii, ajutoare de urgenta si de asigurari sociale. 5. Dreptul de a alege si de a fi ales. Efectele lipsei actelor de stare civila si de identitate 1. Inregistrarea nasterii, certificatul de nastere si alte acte de stare civila Persoanele care nu au fost inregistrate la nastere nu exista din punct de vedere administrativ in relatie cu autoritatile statului roman si ca atare nu pot intra in nici un fel de relatii oficiale sau autorizate nici cu parteneri publici, nici cu parteneri privati. Acestia nu sunt cetateni ai statului roman si nici ai altui stat din punct de vedere legal, fiind astfel lipsite de cetatenie si de drepturile asociate. Aceste persoane nu dispun de un cod numeric personal – CNP. Persoanele a caror nastere a fost inregistrata dispun de un CNP; totusi, daca nu au un certificat de nastere (datorita deteriorarii, furtului sau pierderii acestuia, etc.) ele se pot afla in imposibilitatea de a dovedi catre autoritati sau alte parti interesate identitatea lor. 2. Actele de identitate Persoanele care au fost inregistrate la nastere dar, din diferite motive, nu posed? un buletin/carte de identitate si/sau certificat de nastere sunt cetateni ai statului roman din punct de vedere legal, dar nu pot dovedi acest lucru in fata unei terte p?rti. Prin urmare, lipsa actului de identitate duce la imposibilitatea exercitarii drepturilor civice si sociale fundamental, precum si la imposibilitatea relationarii corecte cu autoritatile statului, fiind, astfel, o problema urgenta de interes public. Efectele lipsei actelor asupra accesului la serviciile sociale Cercetari sociologice calitative, de diagnoza a problemelor sociale, au indicat faptul ca lipsa actelor de stare civila, de identitate si de proprietate este un factor care agraveaza substantial riscul de excluziune sociala. Lipsa actelor este un risc cu care se confrunt? in special anumite categorii sociale vulnerabile. Cele mai multe studii in Romania se refera la populatia de etnie roma, dar este posibil ca alte categorii, precum copiii abandonati, varstnicii sau imigrantii sa sufere de asemenea un risc crescut de excluziune formala si de lipsa a actelor locative. In lipsa actelor de stare civila si de identitate, cetatenii nu pot beneficia de nici un fel de serviciu social – educatie, asistent? medicala, asistent? sociala – cu exceptia asistentei medicale de urgenta. De asemenea, ei nu se pot angaja legal si nu pot incheia nici un tip de contracte formale, dat fiind ca nu isi pot stabili identitatea. Nici dreptul la vot nu poate fi exercitat in lipsa actului de identitate. Copiii fara certificat de nastere deseori nu pot fi inscrisi in sistemul educational – desi legea nu prevede necesitatea certificatului de nastere De asemenea, copiii ai caror parinti poseda carti de identitate provizorii cu mentiunea „lipsa dovada adresei de domiciliu” sau „lipsa locuinta” pot avea dificultati la inscrierea in sistemul educational, dat fiind ca scolile si gradinitele inscriu cu prioritate copiii dintr-o arie geografica din vecinatate. In cazul gradinitelor, aceasta practica nu are nici un temei legal; insa, in cazul ciclului scolar primar si gimnazial, elevii sunt repartizati in functie de domiciliu (adresa pe care o dovedesc parintii). Aceasta problema este mai grava in cazul gradinitelor din mediul urban, pentru care deseori se realizeaza liste de asteptare datorita insuficientei locurilor. Interviurile realizate au indicat absenta constrangerilor legale in privinta inscrierii la gradinita a copiilor fara certificat de nastere; copiii cu varsta intre 3 si 7 ani pot fi inscrisi in sistemul educational chiar daca nu au certificate de nastere. Legea nu prevede insa obligativitatea inscrierii lor, nici nu prevede masuri pentru sesizarea autoritatilor competente in astfel de cazuri. In ceea ce priveste asistenta medicala, exista mai multe categorii de persoane care beneficiaza de asigurare medicala, fara plata contributiei, conform Legii 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, persoanele fara cod numeric personal sau fara act de identitate nu pot avea calitatea de asigurat. Pe de o parte, ele nu pot obtine adeverinta de asigurat fara plata contributiei, deoarece nu pot prezenta documentele justificative in fata Casei de Asigurari de Sanatate. Procesul de inregistrare tardiva a nasterilor Procesul de inregistrare tardiva a nasterilor, pentru copiii de peste 1 an sau adultii a caror nastere nu a fost inregistrata in registrele starii civile, este in practica un proces de durata, intre 3 si 12 luni, in functie de complicatiile cazului si de eficienta comunicarii dintre diversele institutii implicate. Pentru a „scurta” durata procesului de obtinere a certificatului de nastere este bine ca persoana sa procedeze astfel: Pasul 1: sa depuna la Judecatoria pe raza careia locuieste reclamantul (cel care doreste sa dea autoritatea/primaria in judecata pentru obtinerea certificatul de nastere.) o cerere. Cererea se depune la judecatorul de serviciu in 3 exemplare. In cerere se poate face referire la inscrisurile pe care le detine reclamantul, aceste inscrisuri pot fi: bilete de externare din maternitate; bilet constatator al nasterii; expertiza medico-legala (masuratoarea antropologica), sau alte documente care pot demonstra ca nasterea a avut loc intr-un anumit loc, intr-o anumita perioada. Pasul 2: in cazul in care nu detine alte inscrisuri (bilet constatator al nasterii sau masuratoare antropologica) este bine ca la primul termen sa aiba aceste inscrisuri pentru a le depune la dosar. Daca persoana/familia solicitantului se afla in dificultate, Directia de Asistenta Sociala si Protectia Copilului are datoria de a o consilia pe toata durata procesului, de a intocmi un dosar cu informatii care sa usureze verificarile, de a suporta toate costurile ce-i revin solicitantului. Dificultati speciale pot aparea daca solicitantul major sau parintii copilului minor care trebuie inregistrat nu mai au actele de identitate valabile si nici nu au acte doveditoare ale domiciliului. In general, solicitantii se adreseaza judecatoriei de pe raza domiciliului efectiv, chiar daca e nedovedit. Dificultatea apare pentru ca, pentru a putea inainta o actiune in instanta, o persoana trebuie sa prezinte un act de identitate valabil. De cele mai multe ori, instanta sesizata accepta cazul, urmand ca parintii sau solicitantul major sa solicite eliberarea unei carti de identitate provizorii (cu mentiunea „lipsa acte spatiu” si inscrierea ultimei adrese dovedite), pentru a putea ridica certificatul de nastere al copilului, la finalul procesului. Exista insa si cazuri in care instanta sesizata initial considera ca, de fapt, competenta solutionarii cazului ii revine judecatoriei de pe raza locului de nastere al copilului/solicitantului major. Asemenea delegari ale competentei judecatoresti se produc mai ales atunci cand familia a migrat de mai multe ori de la nasterea copilului; iar parintii/solicitantul major trebuie sa se intoarca in acea localitate, pentru a initia procesul, pentru a informa Directia Locala de Evidenta a Persoanelor in legatura cu datele copilului, pentru a se prezenta la termenele procesului si pentru a ridica certificatul. Solutia intr-o astfel de situatie este ca unul din parinti/sau tutorele sa aiba un document de identitate valid. Chiar daca beneficiarul este major, nu are legatura nasterea copilului cu locul unde trebuie sa inainteze parintele actiunea in instanta. Parintele se adreseaza judecatoriei pe raza teritoriala unde are domiciliul. O problema majora cu care asistentii sociali se intalnesc in asistarea persoanelor in procesul de inregistrare tardiva a nasterii este faptul ca multi copii sunt crescuti de bunici, sau rude apropiate care nu sunt reprezentanti legali ai copiilor. Parintii sunt plecati din tara sau in diverse localitati din tara si nu au posibilitatea de a inainta actiunea in instanta. In astfel de situatii un rol important il au cei de la D.G.A.S.P.C. Nedeclararea nasterii in termenele prevazute de lege constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 50 la 150 lei. In ceea ce priveste expertiza medico-legala, persoanele aflate in dificultate sunt scutite de plata taxei (indiferent de varsta), taxa ce va fi suportata de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului responsabila (conform L272/2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului). In majoritatea cazurilor, minorii sunt scutiti de taxe. De asemenea, cand persoana este asistata de o organizatie, aceasta preia responsabilitatea acoperirii sumei sau solicitarii scutirii de taxa. In alte conditii, taxa este de 85 RON. In consilierea persoanei care solicita inregistrarea tardiva a nasterii trebuie sa se explice in ce consta aceasta expertiza medico-legala (masuratori antropologice). Trebuie explicat faptul ca se va completa o cerere in care solicitantul va scrie cand s-a nascut copilul si alte informatii. Exista cazuri in care in acte, copiii sunt mai mari sau mai mici decat varsta biologica, datorita completarii eronate a cererii catre IML. Durata de eliberare a documentelor dureaza intre 1 – 4 zile in Bucuresti. O alta problema importanta consta in faptul ca deseori un parinte, atunci cand solicita masuratoarea antropologica la IML, nu poate obtine aceasta masuratoare gratuit, chiar daca copilul este minor si acesta beneficiaza de gratuitate conform Legii de protectie a copilului. Aceiasi problema o are un parinte in momentul in care solicita o copie dupa constatatorul nasterii copilului. Ambele institutii sustin ca ofera aceste documente numai la cererea instantei. Aceste „conditionari” sau refuzuri, sunt facute fara acoperire legala ingreunand (lungind perioada nejustificat) procesul de inregistrare tardiva a nasterii. Pentru mai multe detalii legate de obtinerea certificatului de nastere, Departamentul pentru Drepturile Omului din cadrul Asociatiei Partida Romilor Pro Europa va sta la dispozitie cu informatii de specialitate la tel: 021/3130109, email: partidaromilor.do@gmail.com

Petrica Badea

Continuați să citiți
Clic pentru a comenta

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recente

Denumirea Asociației cetățenilor români aparținând minorității romilor este Partida Romilor “Pro-Europa” , asociație care s-a constituit la data de 19.03.1990 și a dobândit personalitate juridică la data de 03.04.1990 prin efectele sentinței civile nr. 1078, înregistrată în Registrul Persoanelor Juridice al Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr.1111/03.04.1990 Copyright © 2015