Connect with us

La zi

Raportul anual al Departamentului de Stat american privind drepturile omului în România remarcă violenţa poliţiei

Partida Romilor

Published

on

Departamentul de Stat american a publicat miercuri raportul anual privind situaţia drepturilor omului în lume. Referitor la România, documentul consemnează că printre problemele semnificative în 2019 s-au numărat violenţele poliţiei împotriva romilor, corupţia endemică a oficialităţilor, tolerarea de către autorităţile judiciare a violenţei împotriva femeilor şi fetelor, precum şi abuzurile împotriva persoanelor instituţionalizate cu dizabilităţi.

Sistemul judiciar din România a luat măsuri pentru inculparea şi condamnarea oficialilor care au comis abuzuri, dar autorităţile nu dispun de mecanisme eficiente în acest scop, iar procedurile îndelungate privind presupuse abuzuri ale poliţiei şi acte de corupţie duc în multe cazuri la achitări. Faptul că unii din cei care încalcă drepturile omului scapă nepedepsiţi continuă să reprezinte o problemă, arată rezumatul raportului.

Mai multe organizaţii neguvernamentale şi presa au relatat despre abuzuri comise de poliţişti şi jandarmi împotriva deţinuţilor, arestaţilor preventiv, romilor şi altor persoane din categorii vulnerabile – femei, prostituate, consumatori de droguri, persoane fără adăpost. De obicei este vorba de exces de forţă, inclusiv bătăi. Un exemplu este cazul a doi adolescenţi romi prinşi la pescuit în lacul dintr-un parc din sectorul 3 din Bucureşti, în septembrie 2018; după un an, ancheta procuraturii era în curs. În februarie 2019 a început urmărirea penală a directorului penitenciarului Rahova şi a 15 angajaţi, suspectaţi că au bătut mai mulţi deţinuţi în perioada 2015-2018 şi au falsificat documente medicale pentru a-şi acoperi abuzurile.

Conform organizaţiei neguvernamentale Romani CRISS, după 44 de cazuri de violenţe comise de poliţie împotriva romilor în ultimii 13 ani, nu s-a înregistrat la nivel naţional nicio condamnare. De multe ori, cazurile nu au fost trimise de procurori în instanţă. În unele cazuri, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că sistemul judiciar din România nu a ajuns la soluţii corecte; durata medie a dosarelor de acest gen a fost de aproape patru ani. În aprilie 2019, CEDO a consemnat că o percheziţie în forţă efectuată în 2011 la domiciliul unei familii de romi din Vâlcele, judeţul Covasna, soldată cu răniri care au necesitat îngrijiri medicale, a fost decisă pe baza etniei suspecţilor. CEDO a decis că autorităţile au presupus automat că etnia este asociată cu comportamentul infracţional, iar plângerile victimelor pe motiv de discriminare au fost respinse de instanţele româneşti fără o analiză aprofundată.

Poliţiştii au fost adesea exoneraţi după acuzaţii de bătăi şi alte tratamente crude, inumane sau degradante. Percepţia publică privind corupţia şi ineficienţa poliţiei au contribuit la lipsa de respect din partea cetăţenilor, iar salariile mici au fost una din cauzele disponibilităţii unor poliţişti de a lua mită.

În 2019, a continuat problema insuficienţei de personal, de spaţiu fizic şi de tehnologie în sistemul judiciar, ceea ce a împiedicat celeritatea actelor de justiţie şi a dus la procese excesiv de lungi. În materie civilă, care reprezintă 80% din cazurile ajunse în instanţe, distribuirea cauzelor a fost inegală, ceea ce a dus la niveluri de eficienţă foarte diferite între regiuni. Lipsa jurisprudenţei şi a unui sistem modern de gestionare a cauzelor a dus la un număr mare de apeluri şi la procese îndelungate. Uneori, sentinţele civile nu au putut fi executate, deoarece procedurile aferente sunt greoaie şi durează mult.

În privinţa libertăţii de exprimare, s-a constatat că diferite instituţii publice, în special jandarmeria, au continuat să amendeze, să reţină sau să blocheze protestatari care ieşiseră în stradă împotriva corupţiei, a guvernului, a eliberării condiţionate a condamnaţilor sau a abuzurilor împotriva copiilor. Pe 5 mai 2019, Tribunalul Bucureşti a respins apelul jandarmeriei în procesul cu Ion Duia, surdomut amendat cu 2000 de lei pentru că, potrivit jandarmilor, a strigat sloganuri împotriva partidului de guvernământ.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recente

Denumirea Asociației cetățenilor români aparținând minorității romilor este Partida Romilor “Pro-Europa” , asociație care s-a constituit la data de 19.03.1990 și a dobândit personalitate juridică la data de 03.04.1990 prin efectele sentinței civile nr. 1078, înregistrată în Registrul Persoanelor Juridice al Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr.1111/03.04.1990 Copyright © 2015