Connect with us

Social

Salvaţi Copiii: Segregarea copiilor romi în şcoli, interzisă pe hârtie, dar practicată pe teren

Partida Romilor

Published

on

Cu toate că la nivel oficial segregarea etnică în şcoli este interzisă explicit din anul 2007, atât documentele oficiale, cât şi analizele efectuate de organizaţiile neguvernamentale arată că fenomenul persistă, deşi dimensiunea reală nu este cunoscută, relevă Raportul alternativ Salvaţi Copiii România . În România, procentul copiilor de etnie romă, cu vârste cuprinse între 6 şi 15 ani, care fac parte din clase în care toţi colegii sunt de etnie romă, de 10% în anul 2011, s-a menţinut, în mod îngrijorător şi în 2016 , în pofida demersurilor antisegregare ale autorităţilor.

Mai mult, Raportul societăţii civile de monitorizare a implementării strategiei naţionale de integrare a romilor în România în 2019 arată că procesul de desegregare a fost realizat „foarte superficial”, iar „segregarea copiilor romi la şcoală este încă raportată, în ciuda obiectivului declarat al autorităţilor de a o elimina”.

În cadrul aceluiaşi raport, se face referire la monitorizarea fenomenului de segregare în 394 de unităţi şcolare din regiunea de nord-est a ţării. Una dintre constatări este că 20% din numărul total de şcoli manifestă cel puţin o formă de segregare. De asemenea, 50% din numărul total al comunităţilor implicate (112) în procesul de monitorizare au cel puţin o şcoală unde există o formă de segregare.

Una dintre concluziile Centrului European pentru Drepturile Romilor din 2016 arată că „elevii romi din clase sau şcoli segregate au condiţii de învăţare mult mai rele decât colegii lor din şcoli mixte: clădirile sunt adesea într-o stare proastă şi încălzirea şi accesul la electricitate şi canalizare este absent, în comparaţie cu şcolile mixte. Aceste condiţii conduc la o rată ridicată a abandonului şcolar şi la rezultate şcolare semnificativ mai slabe.”

Cu ocazia Zilei Internaţionale pentru eliminarea discriminării rasiale (sărbătorită pe data de 21 martie), dar şi a Zilei Internaţionale a Romilor (sărbătorită pe 8 aprilie), Organizaţia Salvaţi Copiii şi Agenţia Naţională pentru Romi trag un semnal de alarmă cu privire la fenomenul discriminării etnice în rândul copiilor, fenomen încă prezent în societate, nesoluţionat în ciuda amplorii cunoscute.

În cadrul dezbaterii online organizate de Salvaţi Copiii, Maria, unul dintre copiii din programul organizaţiei, a declarat: „Când mă vedeau în pauze, pe holuri, copiii îmi adresau cuvinte urâte, mă agresau verbal, mă întrebau de ce sunt în şcoală, de ce mă dau româncă fără să fiu româncă, ne puneau pe toţi romii în aceeaşi oală, fără să ne cunoască.”

„Am plecat de acasă la vârstă de 7 ani cu opinia despre mine că sunt ţigan. Mi s-a spus că sunt ţigan, că sunt prost, că nu am nicio şansă şi să nu fiu ca toţi gagiii. Cum intri tu într-un spaţiu când deja ştii asta despre tine şi te face să te simţi slab? O poveste din copilărie, de când eram în clasa I: O fată a spus că i-a dispărut stiloul şi m-am ridicat în picioare să spun că nu eu am furat stiloul. M-am simţit nevoit să ridic mâna şi să spun că nu am făcut eu aia”, a povestit Damian Drăghici, artist şi militant al drepturilor romilor.

„Recomandările pe care le-aţi trimis către noi se regăsesc în noul document strategic pe care l-am promis Guvernului românesc în 2021. Cu cât discutăm mai mult despre copilul rom, cu atât creştem discrepanţa între copilul rom şi ne-rom şi cu atât creăm clase segregate”, a declarat Daniel Rădulescu, Preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Romi.

Kallos Zoltan, secretar de stat Ministerul Educaţiei, a adăugat „Discriminarea în rândul copiilor apare din cauza prejudecăţilor din familie, de ambele părţi.”

Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România, a atras atenţia asupra cercului vicios al segregării etnice: „Incluziunea socială se petrece de la vârste fragede, pentru a dezvolta sentimentul de apartenenţă socială. De aceea toate instituţiile europene vorbesc despre importanţa educaţiei timpurii, pentru că un copil confruntat cu discriminarea, excluziunea şi segregarea va rămâne în afara societăţii şi în viaţa de adult şi va transmite aceste vulnerabilităţi şi generaţiilor viitoare. Cercul vicios trebuie rupt şi numai programele coerente de educaţie pot face acest lucru”.

INDICATORII SEGREGĂRII

Cel de-al doilea sondaj al Uniunii Europene privind minorităţile şi discriminarea în Uniunea Europeană (EU-MIDIS II), realizat în 2016 , relevă dimensiunea fenomenelor de segregare şi excluziune socială, pe mai multe paliere:

– Sărăcia şi excluziunea socială

80 % dintre romi continuă să trăiască sub pragul riscului de sărăcie al ţării lor. Un cetăţean rom din trei trăieşte într-o locuinţă fără apă curentă; unul din 10 trăieşte într-o locuinţă fără curent electric; un cetăţean rom din patru (27 %) şi un copil rom din trei (30 %) trăieşte într-o gospodărie în care un membru al familiei a mers la culcare flămând cel puţin o dată în ultima lună.

– Educaţia

La toţi indicatorii de educaţie, copiii romi rămân în urma colegilor lor de altă etnie. Cadrul strategic al UE pentru cooperare în domeniul educaţiei şi formării profesionale – Educaţie şi formare profesională 2020 (ET 2020) – recunoaşte potenţialul educaţiei şi îngrijirii copiilor preşcolari în abordarea provocărilor legate de incluziunea socială şi economică.

Rezultatele EU-MIDIS II arată că, din cele nouă ţări cuprinse în sondaj, doar Spania (95 %) şi Ungaria (91 %) au rate de participare care se apropie de obiectivul ET 2020. În celelalte ţări, printre care şi România (cu un procent de 38%), mai puţin de jumătate din copiii cu vârsta între patru ani şi vârsta de şcolarizare obligatorie sunt cuprinşi în învăţământul preşcolar.

Legea prevede că toţi copiii care se încadrează în vârsta definită ca „vârsta de şcolarizare obligatorie” trebuie să meargă la şcoală. În România şi în Grecia, ponderea copiilor romi care au vârsta de şcolarizare obligatorie şi care merg la şcoală este de 77 % şi, respectiv, de 69 %.

În medie, 18 % din romii cu vârsta între 6 şi 24 de ani frecventează un nivel mai scăzut de educaţie decât cel corespunzător vârstei lor. Proporţia de romi care abandonează şcoala este disproporţionat de mare în comparaţie cu populaţia generală.

– Segregarea în învăţământ

Recomandarea Consiliului din 2013 prevedea eliminarea segregării şcolare. Uniunea Europeană a constatat că nu există statistici oficiale privind segregarea şcolară şi, prin urmare, a cerut respondenţilor să estimeze proporţia romilor între colegii de clasă sau colegii de şcoală ai copiilor din gospodăriile lor, permiţând calcularea indicatorilor indirecţi pentru evaluarea nivelurilor de segregare în mediile educaţionale. Rezultatele arată că proporţia copiilor romi care frecventează şcoli în care toţi colegii de şcoală sunt romi variază, Croaţia, România şi Ungaria declarând 8 % fiecare.

CUM PERCEP COPIII SEGREGAREA

Copiii consultaţi de Salvaţi Copiii România au semnalat numeroase probleme cu privire la practici discriminatorii în ceea ce priveşte situaţia copiilor aparţinând minorităţilor etnice (mai ales copiii romi):
– nu există respect pentru diversitate, pentru limba, cultura, religia altor etnii, iar şcoala nu este un mediu care să cultive acest respect;
– nu există o adevărată incluziune a copiilor romi, întâlnindu-se frecvente cazuri de clase segregate;
– măsurile speciale de sprijin (burse, locuri speciale) nu sunt suficiente pentru a răspunde nevoilor.

PROGRAME SALVAŢI COPIII

În vederea prevenirii discriminării în rândul copiilor, Salvaţi Copiii derulează de peste 30 de ani (încă din anul 1990) programul Şi noi avem drepturi!, prin care îşi propune informarea copiilor în vederea conştientizării acestui fenomen, creşterea acceptării diversităţii între elevi şi implicarea elevilor şi a tinerilor în activităţi de educaţie nonformală care să favorizeze incluziunea şi să diminueze segregarea în rândul copiilor.

De asemenea, Salvaţi Copiii desfăşoară programe educaţionale care urmăresc incluziunea copiilor romi, prin trei direcţii prioritare:

1. Facilitarea participării la educaţia preşcolară a copiilor care nu au frecventat grădiniţa, cu precădere de etnie romă, în vederea reducerii decalajelor educaţionale ale acestora faţă de copiii care au frecventat grădiniţa (programe de Gradiniţă Estivală, prin care copiii participă la activităţi de pregătire preşcolară în perioada verii, iar apoi sunt sprijiniţi să se integreze în grădiniţă sau şcoală, în funcţie de vârstă) – 9.545 de copii sprijiniţi până în prezent;

2. Programe de prevenire a abandonului şcolar pentru copiii din comunităţi defavorizate (programe de tip Şcoală după Şcoală, prin care copiii beneficiază de pregătire şcolară suplimentară) – 35.417 de copii sprijiniţi până în prezent;

3. Programe de integrare/reintegrare şcolară pentru copiii neşcolarizaţi/în abandon şcolar (programe de tip A Doua Şansă, prin care copiii neînscrişi în sistemul de învăţământ care au depăşit vârsta de frecventare a învăţământului de zi sunt înscrişi la şcoală şi sunt ajutaţi să recupereze materia şcolară.) – 4.678 de copii sprijiniţi până în prezent.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recente

Denumirea Asociației cetățenilor români aparținând minorității romilor este Partida Romilor “Pro-Europa” , asociație care s-a constituit la data de 19.03.1990 și a dobândit personalitate juridică la data de 03.04.1990 prin efectele sentinței civile nr. 1078, înregistrată în Registrul Persoanelor Juridice al Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr.1111/03.04.1990 Copyright © 2015