Connect with us

News

Vom avea zone cu populație majoritar romă

Published

on

Recordurile de natalitate în județul Iași: Lungani, Ciurea, Voinești. La 1 copil român se nasc 2,5 copii romi.   În zece ani, de la un recensământ la altul, populația romă a crescut cu 200-300%. În aceeași perioadă, sporul în rândul populației de români a stagnat. „La 12-13 ani se căsătoresc, la 20 de ani au deja 5-6 copii”, spune primarul Lunganiului despre locuitorii din Zmeu. Real, sunt 3 milioane de romi la nivel național, spun experții. Extrapolând trendul demografic de la Iași, structura populației se va schimba semnificativ până în 2050 în toată România.

Datele furnizate de Direcţia de Statistică a Judeţului Iaşi arată că, în urma recensământului populaţiei efectuat în 2011, în judeţul Iaşi sunt 11.288 de romi, adică 1,46% din populaţia de 772.348, dar cu mult mai puţin decât cifra reală!

Şi, dacă în municipiul Iaşi s-au declarat ca fiind de etnie romă doar 1.376 de persoane, adică 0,47% din populaţia oraşului, sunt sate unde etnia romă este majoritară, cum este cazul satului Pietriş, din comuna Dolheşti, unde romii reprezintă 59,34% din populaţie, sau a satului Zece Prăjini, unde romii reprezintă 57,58% din populaţie.

Numărul romilor a crescut cu 18%

Comparativ cu datele de la recensământul din 2002, numărul romilor din judeţul Iaşi a crescut cu aproape 1.700 de persoane. Creşterea demografică a etniei rome este de circa 18%.

Faţă de recensământul anterior, numărul romilor a crescut cel mai mult în Voineşti – de la 14, la 416 de persoane, Holboca – de la 59, la 260 de persoane, şi Dolheşti – de la 147, la 564 de persoane.

Ţinând cont că natalitatea la etnia romă este de 2,5 ori mai mare decât la români, potrivit statisticilor, rezultă că, în 2050, mai multe comune ale judeţului Iaşi vor avea populaţia de etnie romă majoritară.

Sate cu populaţie majoritar romă

În ceea ce priveşte satele din judeţul Iaşi, sunt câteva în care această etnie este deja majoritară.

Cei mai mulţi cetăţeni de etnie romă sunt în satul Crucea, din comuna Lungani, unde reprezintă aproximativ 98% din populaţie, deşi, la ultimul recensământ, s-au declarat doar 1.149 dintr-o populaţie totală de 1.943, iar, în satul Zmeu, tot din comuna Lungani, sunt aproximativ 60% cetăţeni de etnie romă, dar, la recensământ, şi-au declarat această etnie doar 714 persoane, dintr-un total de 1.869.

Pe poziţia a treia în acest top se situează satul Pietriş, din comuna Dolheşti, cu o populaţie de etnie romă de 559 de persoane, dintr-un total de 942 de locuitori, adică 59,34%.

Un alt sat cu populaţie majoritar romă este Zece Prăjini, din comuna Dagâţa, unde romii reprezintă 57,58%, cei mai mulţi fiind muzicanţi.

Ţinând cont de rata de natalitate din cadrul etniei, în 2050, comunele Lungani, Dolheşti, Dagâţa, Ciurea, Moţca, Sotniceni Predescu şi Voineşti vor avea populaţia de etnie romă majoritară.

 

O singură comună cu spor de natalitate

La ultimul recensământ, singura comună din judeţul Iaşi în care s-a raportat o creştere a populaţiei este Lungani.

Religia le interzice contracepţia

Elena Motaş pune creşterea numărului de romi din satul Slobozia, comuna Voineşti, pe faptul că sunt penticostali, iar religia le interzice contracepţia şi avortul.

(Elena Motaş)

„Creşterea populaţiei de etnie romă din satul Slobozia, comuna Voineşti, de la 14 în 2002 la 416 în 2011, trebuie pusă pe seama faptului că aceştia sunt de rit penticostal, iar religia le interzice măsurile de contracepţie şi avort. În ceea ce priveşte satele Crucea şi Zmeu, din comuna Lungani, natalitatea la etnia romă poate fi pusă pe seama faptului că educaţia contraceptivă este mult redusă“, a spus Elena Motaş.

Şcoli cu predare în limba romani

Numărul mare de romi din cele două sate ale comunei Lungani au dus la construirea unor Centre de Zi pentru copii romi, dar şi predarea în şcoli în limba romani.

„Fiecare şcoală din cele două sate au învăţători şi profesori care predau în limba romani. Din 1991, în satul Crucea este un Centru de Zi, în care 25 de copii de etnie romă primesc la prânz o masă caldă şi îşi fac temele. La Zmeu, anul acesta urmează să construim, printr-un proiect al Fondului Român de Dezvoltare Socială, un Centru de Zi pentru 50 de copii. În cele două sate au fost construite recent grădiniţe noi din fonduri primite de la Ministerul Dezvoltării, deoarece numărul de copii romi este din ce în ce mai mare“, a conchis primarul din Lungani.

Natalitatea la romi, de 2,5 ori mai mare decât la români

Centrul de Cercetări Demografice al Academiei Române arată că natalitatea la români este de 10,2 născuţi la 1.000 de locuitori, în timp ce, la romi, se înregistrează o natalitate de 25 la 1.000 de locuitori. Rata fertilităţii totale, adică numărul mediu de copii născuţi, este de 3,1 copii la o femeie de etnie romă şi de numai 1,4 copii la o româncă. Mai mult, românii au rata mortalităţii mai ridicată decât natalitatea, în comparaţie cu etnia romă.

Aproape trei milioane de romi

Ultimul recensământ arată că minoritatea maghiară este cea mai mare în România, fiind înregistraţi aproape 1,5 milioane de etnici maghiari, dar, în realitate, cea mai numeroasă minoritate etnică din România este cea romă, aproximativ 3 milioane de persoane, deşi s-au declarat doar 619.000 de persoane.

„Cifra este clar eronată, estimările neoficiale indicând aproape trei milioane de romi. Unul dintre motive este discriminarea în societate. Discriminare care este regăsită şi în şcoli. Nu puţine au fost cazurile când copiii romi au fost descurajaţi să-şi declare etnia. O altă explicaţie a numărului redus de romi declaraţi este influenţa recenzorilor. Din discuţiile cu romii, mi-au spus că mulţi recenzori nu i-au întrebat etnia, bifând-o pe cea română“, a precizat Elena Motaş.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recente

Denumirea Asociației cetățenilor români aparținând minorității romilor este Partida Romilor “Pro-Europa” , asociație care s-a constituit la data de 19.03.1990 și a dobândit personalitate juridică la data de 03.04.1990 prin efectele sentinței civile nr. 1078, înregistrată în Registrul Persoanelor Juridice al Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr.1111/03.04.1990 Copyright © 2015